Cultură

VIDEO. Ce se ascunde într-un tablou? De la simbolurile lui Tonitza și Pallady la picturile ascunse sub straturile de culoare: Smaranda Tulea, la Wave Radio

today3 noiembrie 2026 28

Background
share close

Un tablou poate ascunde mai mult decât ceea ce vedem la prima privire. Simboluri, gesturi, priviri, mesaje sugerate de artist, dar și alte picturi, schițe sau modificări acoperite de straturi de culoare. Despre toate acestea, dar și despre expozițiile și evenimentele Muzeului de Artă Constanța, a vorbit Smaranda Tulea, invitată în emisiunea „Facem Valuri”, la Wave Radio. O discuție despre felul în care privim arta, despre ceea ce putem descoperi dincolo de suprafața unei picturi și despre importanța muzeelor în viața comunității.

Ce ne spune un tablou și cât din mesajul său reușim să înțelegem?

De câte ori nu ni s-a întâmplat să privim un tablou, să trecem mai departe și să revenim asupra lui, descoperind un detaliu pe care nu îl observaserăm inițial? O privire, un obiect aparent lipsit de importanță, o anumită poziție a personajelor sau un element din fundal pot schimba felul în care interpretăm o lucrare.

Acesta a fost punctul de plecare al discuției cu Smaranda Tulea, de la Muzeul de Artă Constanța, despre simbolurile și mesajele pe care artiștii le transmit prin pictură.

Înțelegerea unei opere de artă presupune, uneori, mai mult decât simpla identificare a personajelor sau a obiectelor reprezentate. Contează epoca în care a fost realizată, contextul cultural, stilul artistului, dar și experiența celui care o privește. În același timp, interpretarea simbolurilor trebuie făcută cu atenție. Nu orice element al unui tablou ascunde neapărat un mesaj secret, iar unele explicații spectaculoase atribuite operelor celebre pot depăși ceea ce se poate demonstra despre intențiile artistului.

Un exemplu discutat în emisiune a fost celebra „Mona Lisa”, pictura lui Leonardo da Vinci, în jurul căreia au apărut, de-a lungul timpului, numeroase teorii și interpretări.

Ochii lui Tonitza și florile lui Pallady. Detaliile care dau personalitate unei picturi

Discuția a ajuns și la doi dintre marii pictori români, Nicolae Tonitza și Theodor Pallady, ale căror lucrări pot fi admirate și în patrimoniul Muzeului de Artă Constanța. În cazul lui Tonitza, un element distinctiv îl reprezintă ochii personajelor, în special cei ai copiilor, redați adesea prin forme întunecate și expresive. Privirile devin astfel un element central al compoziției și contribuie la atmosfera emoțională a lucrării. La Pallady, atenția se îndreaptă către organizarea spațiului pictural, geometria compoziției, naturile statice cu flori și reprezentările feminine.

Poziția corpului, direcția privirii sau relația dintre personaj și obiectele din jur pot sugera stări și pot contribui la interpretarea picturii.

În emisiune a fost abordată și diferența dintre nuditate și simpla reprezentare a corpului dezbrăcat, în contextul istoriei artei și al modului în care artiștii folosesc corpul uman ca mijloc de expresie.

„Regii nebuni” ai lui Corneliu Baba. Poate pictura să vorbească despre o epocă fără să o reprezinte direct?

Un alt subiect a fost seria „Regii nebuni”, realizată de Corneliu Baba, artist care a creat și în perioada regimului comunist. Lucrările au oferit prilejul unei discuții despre relația dintre artă, putere și contextul politic în care creează un artist. Figurile dramatice, expresiile personajelor și atmosfera apăsătoare pot invita la interpretări legate de autoritate, fragilitate sau abuzul de putere.

Smaranda Tulea a atras însă atenția asupra diferenței dintre interpretarea pe care o poate formula publicul și intenția pe care o putem atribui, în mod documentat, artistului. Contextul istoric poate influența creația, dar nu orice imagine cu o încărcătură dramatică trebuie considerată automat un mesaj politic deliberat.

Una dintre lucrările din seria „Regii nebuni” se află în patrimoniul Muzeului de Artă Constanța.

Ce se ascunde sub straturile de culoare? Picturi, schițe și modificări pe care publicul nu le vede

Dincolo de simboluri și interpretări, există și lucruri ascunse la propriu în operele de artă. Uneori, sub imaginea finală se află alte compoziții, schițe sau încercări abandonate de artist. În alte situații, verso-ul unei pânze poate păstra desene, note ori urme ale procesului de creație.

Smaranda Tulea, care lucrează în domeniul conservării patrimoniului, a explicat că o pictură nu trebuie privită exclusiv ca imagine finală, ci și ca obiect material, cu o istorie proprie. Modificările succesive, straturile de culoare și intervențiile realizate de artist pot oferi informații despre felul în care a fost construită lucrarea.

În acest context, discuția a ajuns și la rolul specialiștilor în conservare și restaurare. Munca lor presupune cunoașterea materialelor, a tehnicilor artistice și a stării de conservare a obiectelor, astfel încât patrimoniul să poată fi păstrat pentru generațiile următoare.

Nu toate descoperirile necesită însă investigații tehnice. Uneori, simpla revenire în fața unei lucrări este suficientă pentru a observa un element trecut cu vederea, așa cum s-a întâmplat în exemplul unui detaliu reprezentând o maimuță, remarcat abia după mai multe vizionări.

Muzeul de Artă Constanța: expoziții de pictură, fotografie și Mail Art

În a doua parte a emisiunii, Smaranda Tulea a prezentat și o serie de expoziții și proiecte ale Muzeului de Artă Constanța.

Printre acestea se numără „Memory of Landscape”, expoziția artistului Alexandru Potecă, în care materialitatea lucrărilor și relația dintre imagine, memorie și peisaj invită publicul la o experiență diferită de cea a picturii tradiționale.

La etajul al III-lea al muzeului poate fi vizitată și expoziția de fotografie „Living Spaces”, prelungită, potrivit invitatei, până în ianuarie 2027. Proiectul explorează relația dintre fotografie și spațiul în care aceasta este prezentată.

Un alt eveniment important este Bienala Internațională de Mail Art, care reunește aproximativ 230 de lucrări trimise de artiști din diferite țări. Lucrările, realizate în formatul unor cărți poștale artistice, au ca temă principiul feminin și sunt prezentate în Sala Grigorescu.

Discuția a evidențiat și modul în care arta contemporană depășește uneori limitele reprezentării bidimensionale, transformând spațiul expozițional într-o parte a experienței artistice.

Ateliere pentru copii și adulți. Ce pregătește muzeul în noiembrie?

Muzeul de Artă Constanța continuă să organizeze activități educative, tururi ghidate și ateliere de creație, inclusiv în cadrul programelor „Școala Altfel” și „Săptămâna Verde”.

Smaranda Tulea a explicat că interesul pentru aceste activități este ridicat, iar unele ateliere ajung să aibă mai multe solicitări decât locuri disponibile. Activitățile nu urmăresc neapărat realizarea unei opere de artă în sens tradițional, ci experimentarea unor tehnici, dezvoltarea creativității și apropierea participanților de patrimoniul muzeal. Printre exemplele amintite în emisiune se numără și un atelier în care participanții au fost invitați să realizeze cărți poștale adresate propriului eu din viitor, peste zece ani.

Pentru luna noiembrie, muzeul pregătește mai multe evenimente, inclusiv activități dedicate Zilei Dobrogei, sărbătorită pe 14 noiembrie: sunt anunțate un atelier pentru copii, de la ora 11:00, și un atelier de bijuterii, de la ora 14:00, cu participare gratuită.

În perioada 13 -14 noiembrie sunt prevăzute și activități în colaborare cu reprezentanți ai organizației profesionale a arhitecților.

Pe 20 noiembrie este anunțată o conferință susținută de Mona Momescu, dedicată Reginei Maria și legăturilor acesteia cu Statele Unite ale Americii, iar pe 21 noiembrie sunt programate noi ateliere creative.

Donațiile îmbogățesc patrimoniul Muzeului de Artă Constanța

Un alt subiect abordat în emisiune a fost dezvoltarea patrimoniului muzeal prin donații. Smaranda Tulea a precizat că, din 2021 până în prezent, valoarea lucrărilor intrate în patrimoniul instituției prin donații se apropie, potrivit estimării prezentate, de 1,5 milioane de lei.

A fost amintită și o viitoare donație de lucrări ale sculptorului Vasile Gorduz, precum și importanța valorificării acestora în spațiul muzeal.

Discuția a adus în atenție și personalitățile care au contribuit la dezvoltarea instituției, între care Florica I. Cruceru, primul director al Muzeului de Artă Constanța. Invitata a vorbit despre păstrarea memoriei celor care au construit patrimoniul muzeal, dar și despre responsabilitatea generațiilor actuale de a-l conserva, cerceta și face accesibil publicului.

Un muzeu în care merită să revii

Una dintre ideile care au revenit pe parcursul discuției a fost aceea că muzeul nu trebuie privit ca un loc în care intri o singură dată pentru a vedea o colecție permanentă. Expozițiile temporare, întâlnirile cu artiștii, atelierele și activitățile educative oferă publicului motive să revină. În același timp, chiar și o lucrare cunoscută poate fi redescoperită, dacă este privită cu mai multă atenție sau dintr-o perspectivă diferită.

De la simbolurile din picturile lui Tonitza și Pallady până la poveștile ascunse sub straturile de culoare, emisiunea „Facem Valuri” a fost o invitație la curiozitate și la descoperirea artei dincolo de ceea ce se vede la prima privire.

Valentin ISPAS

Written by: Alexandra

Rate it

Lasă un comentariu (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de e-mail nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *