Constanța, acum 2.000 de ani: oamenii credeau că spiritele le controlează viața

Inscripție funerară din Tomisul roman precreștin. FOTO: MINAC

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) aduce în prim-plan credințele fascinante ale locuitorilor anticului Tomis (actuala Constanța) despre destin, spirite și forțe supranaturale.

Potrivit specialiștilor, în perioada romană precreștină, viața tomitanilor era profund influențată de convingerea că destinul fiecăruia este stabilit încă dinainte de naștere și nu poate fi schimbat. Indiferent de originea etnică – greci, romani, geți sau traci –, oamenii trăiau sub această idee a unui „destin implacabil”, care le guverna existența.

Această viziune fatalistă este reflectată inclusiv în inscripțiile funerare descoperite în zonă, unde apare frecvent ideea că viața oamenilor se află sub controlul unor forțe superioare.

Astfel, dincolo de zeii consacrați ai lumii greco-romane, în credințele locale existau și numeroase entități supranaturale, precum demoni, spirite sau genii funeste, considerate responsabile pentru evenimentele nefericite din viața oamenilor, inclusiv pentru moartea prematură. Spiritele rele erau invocate ca explicație pentru destinul tragic al unor persoane, chiar dacă, de cele mai multe ori, nu erau numite explicit. Ele sunt frecvent menționate în inscripțiile funerare descoperite de arheologi în zona Dobrogei.

Un exemplu relevant este cel al unei inscripții antice descoperite la Palazu Mare, care vorbește despre un „geniu funest” ce ar fi schimbat destinul unui om, determinându-l să plece departe de casă, într-o călătorie ce i-a adus sfârșitul.

Printre aceste entități se regăsesc figuri precum Empusa, descrisă ca un spirit care putea lua forma unei femei tinere pentru a ademeni și ucide bărbați, dar și Lamia, un demon nocturn asociat cu moartea copiilor.

„Nimic nu depinde de oameni”

Totodată, credințele despre destin erau asociate cu figurile mitologice ale Moirelor (în tradiția greacă) sau Parce (în cea romană), considerate zeițele care controlau firul vieții fiecărui om. Într-o inscripție funerară, acestea sunt descrise ca forțe care „urzesc totul” și care decid soarta oamenilor, de la naștere până la moarte.

Un alt exemplu este o stelă funerară dedicată unui copil, în care este subliniată ideea că „nimic nu depinde de oameni”, toate fiind supuse puterii destinului.

Specialiștii subliniază că aceste concepții reflectă o societate în care supranaturalul și fatalismul jucau un rol central.

Potrivit MINAC, aceste mărturii arheologice conturează imaginea unei societăți în care credința în destinul implacabil și în influența spiritelor era profund înrădăcinată și influența deciziile cotidiene, cât și modul în care oamenii înțelegeau viața și moartea.

Valentin ISPAS