VIDEO & GALERIE FOTO. Corina Chiriac, amintiri savuroase la Festivalul Mamaia: spectacolul din Dobrogea pe care l-a continuat la lumina unei lămpi cu gaz

Corina Chiriac și Laura Stroe

Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2026 ajunge, astăzi, la cea de-a treia și ultima seară. Dincolo de concurs, recitaluri și artiștii care urcă pe scena din Piațeta Perla, revenirea festivalului a adus la Constanța și povești din alte vremuri, spuse de cei care au trăit o parte importantă din istoria sa.

La prima conferință de presă a ediției din acest an, Corina Chiriac, membră a juriului și una dintre artistele a căror carieră este strâns legată de Festivalul Mamaia, și-a amintit de începuturile sale pe această scenă.

Artista a povestit că a debutat la Festivalul Mamaia la începutul anilor ’70, într-o perioadă în care îi privea cu admirație pe marii artiști ai generației precedente – Luigi Ionescu, Doina Badea, Aurelian Andreescu, Marina Voica sau Margareta Pâslaru – și spera ca într-o zi să ajungă pe același podium cu ei.

„Timpul ăsta are un obicei foarte prost. Trece repede”, le-a transmis Corina Chiriac tinerilor artiști, îndemnându-i să se grăbească să urce pe scena Festivalului Mamaia și să se străduiască să bucure publicul.

Corina Chiriac și concertul continuat la lumina unei lămpi cu gaz

Discuția despre emoțiile trăite pe scenă i-a readus însă în memorie artistei o întâmplare petrecută în Dobrogea, la sfârșitul anilor ’80.

Corina Chiriac se afla în turneu într-o mică localitate dobrogeană, al cărei nume spune că nu și-l mai amintește. După momentul orchestrei și al unor interprete locale, a venit rândul său să urce pe scena căminului cultural.

A început prima melodie, însă, la scurt timp, s-a întrerupt curentul electric, iar sala a rămas în beznă. În primul rând se aflau reprezentanții comunității, iar artista a întrebat, din întuneric, dacă există cumva o lampă cu gaz.

Lampa a venit, dar instrumentele orchestrei erau electrice și nu mai puteau fi folosite. Corina Chiriac a decis atunci să continue fără acompaniament.

A cântat împreună cu publicul melodii precum „Ionel, Ionelule”, „Strada Speranței” și „Mamă, doar mamă”, transformând un incident care ar fi putut pune capăt serii într-un spectacol pe care îl ține minte și după mai bine de patru decenii.

„A ieșit un spectacol extraordinar. Uite că nu-l uit, au trecut de atunci 40 și ceva de ani”, și-a amintit artista, mărturisind că emoții precum cele trăite atunci nu a avut poate nici la Festivalul Mamaia, tocmai pentru că totul fusese complet neașteptat.

„Grăbiți-vă să urcați pe scena festivalului”

Povestea spusă la Constanța a venit în contextul unei discuții despre emoția scenei și despre importanța Festivalului Mamaia pentru generațiile de artiști care au trecut prin concurs.

Corina Chiriac a felicitat echipa care a readus festivalul în circuit și a vorbit despre responsabilitatea de a continua o tradiție de peste șase decenii. Pentru tinerii concurenți, mesajul său a fost simplu: să profite de șansa de a urca pe această scenă.

Importanța concursului a fost evocată, la aceeași conferință, și de Natalia Barbu, care a povestit că participarea la Festivalul Mamaia, la numai 18 ani, i-a schimbat cariera. După câștigarea trofeului și întoarcerea la Chișinău, spune artista, „peste noapte, toată țara știa cine este Natalia Barbu”. Chiar și astăzi, atunci când este prezentată în străinătate, Festivalul Mamaia apare înaintea participării sale la Eurovision.

Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia” 2026 se încheie duminică, 23 august, cu Gala celei de-a 63-a ediții. După două seri de concurs, în această seară vor fi desemnați câștigătorii secțiunilor Interpretare și Creație și va fi acordat Trofeul Festivalului Mamaia 2026.

Gala va aduce pe scena din Piațeta Perla și artiști consacrați, încheind trei zile în care Festivalul Mamaia a reunit generații diferite de interpreți și compozitori.

Iar cuvintele Corinei Chiriac adresate tinerilor concurenți capătă, chiar în ziua Galei, o semnificație aparte: „Grăbiți-vă, urcați, străduiți-vă să bucurați publicul”, pentru că, așa cum spunea artista, „timpul ăsta are un obicei foarte prost. Trece repede”.

Valentin ISPAS